Comoara de argint din Borovo este una dintre cele mai cunoscute și valoroase descoperiri din perioada tracică. Prin rafinamentul realizării lor, obiectele care o alcătuiesc au devenit un exemplu deosebit, care arată puterea și energia vechilor traci. Aceasta a fost descoperită în pământ și controversele cu privire la motivul pentru care a fost îngropată persistă până în ziua de astăzi.

Comoara a fost descoperită din întâmplare în anul 1974 pe teritoriul satului (azi orașul) Borovo, Ruse, în regiunea „Sivri Tepe”. Potrivit uneia dintre cele mai răspândite ipoteze, motivul îngropării este legat de un cutremur devastator care a distrus capitala geților ‒ Helis. Se crede că aceștia au așezat obiectele prețioase în pământ ca un sacrificiu prin care căutau să-l îmbuneze.

O altă ipoteză, lansată de prof. Ivan Marazov, susține că îngroparea tezaurului are un sens ritualic, asociat transferului de putere în Tracia. Obiectele sunt ascunse pentru a fi găsite, dar nu de oricine, ci numai de acela care are calitățile necesare pentru a deveni rege.

Tezaurul de la Borovo este format din cinci vase de argint – o cupă, un ulcior și trei ritonuri zoomorfe. Acestea alcătuiesc un serviciu ritualic. Pe trei dintre obiecte – cănuța și ritonurile cu chip de cal și sfinx ‒ există inscripții în limba greacă care sunt o versiune prescurtată a următorului text: [Vasul este proprietatea lui] Kotis, [dăruită] de orașul Beo [c]. Arheologii și cercetătorii cred că aceatsă comoară a fost dăruită de regele trac Kotis I unui conducător aliat al tribului geților.

Cănuța are forma unui ou. Era folosită ca riton. Despre asta dau mărturie urmele din partea superioară a acestuia, unde există reziduuri și o gaură mică în partea de jos, pe unde curgea lichidul. Pe cănuță este reprezentată nunta zeilor Dionysos și Ariadne.

Vasul de argint are dimensiuni autentice, marginea de sus fiind aurită. Baza mânerelor masive este realizată sub forma unor capete de creaturi mitice din suita lui Dionysos ‒ satiri. Vasul întruchipează ceea ce un om obține ca rezultat al muncii sale neobosite.

Ritonul cu chip de cal este bogat ornamentat. Partea din față a calului este realizată într-un mod excepțional și decorată cu ornamente stilizate.

Riton cu chip de taur. Este, de asemenea, de o lucrătură rafinată. Se deosebește de celelalte ritonuri, prin decorația sa mai simplă și cornul mai scurt. Taurul simbolizează puterea masculină, bogăția și succesul.

Riton cu chip de sfinx ‒ Un obiect rafinat, care se termină cu un chip de sfinx înaripat. Chipul femeii-leu este reprezentat cu o precizie deosebită. Fața este înconjurată de păr, strâns într-un coc, sânii sunt acoperiți cu pene. Pe gât, figurina poartă un colier de mărgele și pandantive în formă de frunze. Sfinxul este un simbol al demnității, al puterii regale, al înțelepciunii și puterii.

Tracii credeau că, atunci când beau vin ritual purificat prin gura ritonurilor, vor dobândi acele însușiri pe care le aveau viețuitoarele și creaturile mitologice zugrăvite pe ele.